A fost o bucurie să explorez o mică parte din mințile luminate ale educației din România. Atât de mult criticată, devalorizată, hulită chiar. Am vrut să contrabalansez tot valul acesta de neîncredere, dispreț și ură cu câteva dintre cele mai frumoase povești despre profesorii care atunci „când predau, se predau”, așa cum frumos spune teologul Adrian Sorin Mihalache. Și am găsit astfel de profesori în toate zonele țării, de la multipremiata profesoară de limba română din Oradea, câștigătoarea a numeroase premii internaționale, la eroii aproape anonimi care fac de multe ori apostolat în educație în școli din învățământul rural, atât de ignorat și de marginalizat pe nedrept. Mi-am dorit ca măcar astfel să nivelăm un pic decalajul creat între urban și rural și să aducem în față ceea ce îi motivează pe acești dascăli – sufletul și credința că pot crește oameni, indiferent de materia pe care o predau în sate ori cătune uitate de lume.
Umanitatea este ceea ce lipsește cel mai mult educației de azi, când informațiile sunt acum la un click distanță, iar școala nu mai deține monopolul cunoașterii. Excelentă intervenția profesorului Florian Colceag, care explică sintetic secretul profesorului ideal, pe care toți ni-l dorim pentru copiii noștri.
„Acesta ar trebui să aibă capacitatea de a-și pune elevii într-o altă poziție decât aceea de receptori ai informației – «Cum ai gândi tu dacă…?» e întrebarea care schimbă ceva în mintea elevului, care îl face să gândească, nu doar să înmagazineze informația și ulterior să o reproducă pentru notă.”
Am dorit ca în această ediție a revistei REPERE să facem legătura între cei trei actori din actul educațional și să dăm voce nu doar profesorilor, ci și beneficiarilor, adică elevilor. Și, nu în ultimul rând, părinților, care au avut șansa să își exprime și ei opinia. Am adus la un loc vocea profesorilor, a elevilor și a părinților, într-un exercițiu de reconciliere extrem de necesar în aceste vremuri pline de turbulențe pe toate planurile – economic, geopolitic, climatic, financiar. Și, tot în premieră, am adus la masa discuțiilor vocea celor din învățământul dedicat elevilor cu cerințe speciale și a celor din ONG-urile care au proiecte educaționale ce vin cu soluții la multiplele nevoi ale învățământului românesc.
Veți descoperi în REPERE adevărate oaze de normalitate în educație, care au nevoie să știe unii de alții pentru a fi mai puternici. Veți descoperi mesaje pozitive, pline de speranță și încredere în viitor și care să reînvie rostul educației. Și veți putea propune, la rândul dumneavoastră, astfel de exemple care merită recunoașterea publică.
Daniela Palade Teodorescu: ” Sunt un jurnalist care merge împotriva curentului. Îmi place să fac lucrurile altfel, acolo unde tendințele au obosit și cuvintele s-au tocit.
Deși am lucrat peste douăzeci de ani în presa glossy, a revistelor pentru femei, am vrut să mă țin cât mai departe de strălucirea vedetelor îndelung machiate și prelucrate și să aduc în atenția publicului femei obișnuite cu povești neobișnuite. Pentru că îmi plac oamenii autentici, mult mai mult decât orice construcție de imagine bine meșteșugită. Și îmi mai plac și brandurile longevive care se reinventează și renasc cu fiecare încercare prin care trec. Îmi place să lucrez cu profesioniști și cred în networkingul de calitate. De aceea m-am alăturat comunității de profesioniști din Asociația INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, în calitate de co-autor și trainer în „Ghidul meseriilor viitorului”
Lectură plăcută!
Daniela Palade Teodorescu
Jurnalistă, trainer educațional
