Anchetă realizată de Diana Iepure și Cătălina Bălan
Întrebarea 1: Cum arată viața unei liceene/unui licean de clasa a XII-a, care se pregătește pentru bac?
Întrebarea 2: Ai timp și să citești ce-ți dorești, să mergi la concerte, lansări de carte sau te axezi exclusiv pe materia pentru examen?
Întrebarea 3: Ce știi acum, ca liceană/licean cu experiență, și ți-ai fi dorit să-ți spună cineva atunci când erai în clasa a IX-a, ca să-ți ușureze adaptarea?
Întrebarea 4: În ciclul liceal se pune multă presiune pe elevi să-și aleagă un domeniu de predilecție, ca să-și pregătească admiterea la facultăți. Tu ai decis deja la ce facultate te vei înscrie? Dacă da, cum te pregătești pentru admitere și pentru examene?
Întrebarea 5: Care ar fi cele mai importante lucruri pe care le-ai putut învăța de la profesorii tăi, dincolo de materia din manual?
Întrebarea 6: Ce ai face tu diferit dacă te-ai regăsi de cealaltă parte a catedrei?
Greta Plăiașu-Cozan, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Răspuns la întrebarea 1: Pentru un licean de clasa a XII-a, orice zi prezintă un potențial imens și e plină de activități. Când zic activități, mă refer atât la tot ce poate fi legat de studiu, cât și de viața personală, de la repetat materie la repezeală până la meditații serioase, încercând să se strecoare pe undeva și o oră de stat la cafea cu prietenii. Categoric, prima parte a zilei este ocupată de orele de la liceu. Odată ajunsă acasă, după un prânz copios, urmează o foarte plăcută perioadă de relaxare, care se rezumă de obicei la vizionarea serialelor sau filmulețelor de pe internet. Această plăcută relaxare este întreruptă însă de motivația de a fi productivă. Urmează astfel câteva ore de scris, rezolvat subiecte sau recapitulat materie. Seara se încheie cu o stare de oboseală, mai ales la gândul care îmi aduce constant aminte că mâine voi lua totul de la capăt.
La prima vedere, pare un scenariu destul de pesimist, însă nu toate zilele unei săptămâni sunt așa. Încerc întotdeauna să îmi acord timp pentru ieșirile în oraș cu prietenii, deoarece le consider esențiale în viața oricărui licean. Ieșirile și discuțiile cu prietenii și detașarea momentană de tot ce înseamnă responsabilitate reprezintă un sprijin major într-o rutină mai degrabă stresantă. De asemenea, a fi înconjurat de oameni care trăiesc aceleași experiențe ca tine, aceleași stări și care se luptă cu aceleași întrebări oferă liniștea interioară cunoscută de orice om: nu te mai simți singur cu problemele tale.
Pe de altă parte, există și zile în care programul este mult prea încărcat pentru a permite ieșiri spontane. Există acele câteva zile umbrite de neplăcerea oricărui licean: meditațiile. Din păcate, observ că în România există o adevărată industrie, un cult al meditațiilor. Presiunea părinților și nemulțumirea față de profesorul de la clasă sunt factori prea mari pentru a putea fi ignorați de un adolescent, care cedează sau acceptă mulțumit, simțind că are nevoie de ele. Meditațiile pot fi un stâlp de susținere considerabil în atingerea țelului de a obține o notă mulțumitoare la examen, însă consider că un elev care nu are acces la ele nu ar trebui să se simtă atât de neajutorat precum se simt cei din momentul actual.
Răspuns la întrebarea 2: Când vine vorba despre timp liber, acesta este cu siguranță mai limitat decât în anii anteriori de liceu. Și totuși, oricât de ocupată aș fi, nu îmi voi abandona niciodată pasiunile. Consider că a-ți face timp pentru a lucra la ceea ce te pasionează cu adevărat stă în natura umană și te face fericit și împăcat cu sinele tău. Extinderea orizontului cultural va fi întotdeauna o prioritate pentru mine, mai ales într-o perioadă stresantă, așa cum este clasa a XII-a. Nu voi renunța niciodată la lucrurile care îmi plac cu adevărat și la momentele care mă relaxează. Așa că pentru mine întrebarea nu constă mai mult în „a avea” timp, ci în „a-mi face” timp, unde răspunsul va fi mereu unul pozitiv.
Răspuns la întrebarea 3: Clasa a IX-a reprezintă pentru orice elev o perioadă majoră de adaptare, de încercare a integrării în cadrul unui colectiv. Presiunea este mare pentru un biet inadaptat de 14 ani, care tinde să facă greșeli de care nici măcar nu e conștient. Fiind o fire perfecționistă, am încercat mereu să mă comport exemplar, să nu se asocieze greșeli cu numele meu, uneori până în punctul de a-mi îndoi personalitatea pentru a se potrivi în forma impusă de ceilalți. Dacă m-aș putea întoarce în timp și să vorbesc cu cea care eram sau încercam să fiu la 14 ani, aș spune simplu: dă-ți voie să greșești. Mi-aș fi dorit să îmi spună cineva că asta e perioada în care trebuie să explorezi lumea și să încerci să îi descoperi părțile bune și rele, dar cel mai important să îți explorezi propria persoană. Perioada anilor de liceu reprezintă momentul în care, în mare parte definitiv, îți poți construi propria persoană, propriul personaj cu valori morale clare, propria personalitate de care să fii mândru. Sunt convinsă că acest sfat m-ar fi ajutat în acea perioadă, plină de umbre gri, în care încercam să aflu cine sunt.
Răspuns la întrebarea 4: Într-adevăr, presiunea pentru alegerea unui domeniu în care să profesezi este deseori copleșitoare. Cum să știu ce vreau să fiu când încă nu știu cine vreau să fiu? Pe baza acestui principiu am lăsat această decizie pe eu din a XII-a, în care aveam speranța că va fi mult mai hotărâtă și sigură pe sine. Din fericire nu am fost prea departe de adevăr, însă nu am putut scăpa niciodată de frica alegerii greșite. Dintre atâtea opțiuni, cum să fiu sigură că am ales-o pe cea care mi se potrivește, care mă reprezintă și care îmbină pasiunea cu munca? De această incertitudine nu voi putea evada, chiar dacă am făcut deja alegerea ce vizează viitorul meu educațional. Din fericire pentru mine, facultatea nu solicită examen de admitere, ci se bazează pe nota de bacalaureat, motiv pentru care încerc să mă pregătesc cât mai bine posibil. Recapitularea frecventă a materiei și rezolvarea de subiecte propuse sunt, din punctul meu de vedere, cele mai eficiente metode de sedimentare a cunoștințelor.
Răspuns la întrebarea 5: Sunt de părere că rolul profesorilor nu este acela de a preda strict materia din manual, ci învățăturile lor se extind dincolo de caiete și teste. Am avut parte de profesori care au înțeles acest aspect în experiența lor profesională și de la care am avut mult de învățat. Câteva exemple ar fi gestionarea timpului și a emoțiilor înainte de examene, importanța de a avea pasiunea noastră ca scop profesional, nu cea a părinților, și asumarea deciziilor făcute. De asemenea, am învățat că orice oportunitate trebuie luată în serios și că potențialul nostru este nelimitat. Sprijinul de care profesorii mei au dat dovadă de după zidul impus de catedră este unul de care sunt profund recunoscătoare, deoarece prin cuvintele lor au reușit să îmi schimbe perspectiva asupra lumii în mai bine.
Răspuns la întrebarea 6: Dacă aș fi de partea cealaltă a catedrei, aș elimina presiunea și atitudinea față de materia din primii ani de liceu. Uneori, orele de curs păreau doar o reamintire a unei clepsidre ce se scurge rapid spre data examenului de bacalaureat, făcând liceul să pară doar un drum obositor care duce la un sfârșit inevitabil al examenului. Aș înlocui această atitudine cu una care-i încurajează pe elevi să privească materia respectivă în deplinătatea ei, fără a sublinia presiunea examenului. Astfel, cunoașterea informațiilor ar fi motivată de curiozitate, nu de obligație, urmând un șir de efecte pozitive: prezență și implicare la oră, reținerea mai ușoară a informațiilor și, cel mai important, pasiunea.
Teodora Păun, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Răspuns la întrebarea 1: Fiecare zi este diferită. Niciuna nu seamănă cu cealaltă, deși fac deseori aceleași activități, doar că mereu descopăr și redescopăr ceva. Încerc să scap de monotonie, dar să respect un program în care să cuprind atât pregătirea pentru Bacalaureat, cât și alte pasiuni, astfel încât să am timp și pentru mine și nevoile mele. La finalul zilei fac un rezumat pentru a vedea cât am reușit să termin din ceea ce mi-am propus și, chiar dacă uneori nu sunt mulțumită de randamentul avut, primesc motivația necesară pentru a continua. Consider că meditația, reflecția și autoanaliza sunt necesare pentru a avea performanță, căci acestea trezesc conștiința și te transformă într-o persoană realistă. Mă caracterizez drept o elevă responsabilă și disciplinată. Mai concret, dimineața mă duc la liceu, și când mă întorc, mă odihnesc câteva ore. Apoi învăț, lucrez teste de Bac, citesc, iar seara mă uit la un episod din serialul Gilmore Girls. În weekend combin învățatul cu ieșirile cu prietenii. În general, acord două zile din săptămână pentru fiecare disciplină ce constituie o probă a examenului, însă există și săptămâni în care mă concentrez doar pe o singură materie dacă găsesc un subiect dificil, ca să îmi consolidez informațiile sau chiar zile în care lucrez la două materii când sunt sigură pe ce am învățat și nu îmi gestionez foarte bine timpul.
Răspuns la întrebarea 2: Tratez examenul cu mare seriozitate, dar nu las pregătirea pentru el să îmi acapareze tot timpul. De-a lungul anilor de liceu am învățat, cu greu ce-i drept, să îmi împart timpul în vederea dozării energiei. Cel mai mult m-a ajutat faptul că am fost obișnuită să învăț la timp, nelăsând materia să se acumuleze. La limba și literatura română cel puțin am avut un avantaj imens, fiindcă am citit operele în vara dinaintea anului în care se studiau, motiv pentru care în clasa a XII-a nu am făcut altceva decât să reiau cele predate și să le aprofundez, nu să le învăț. Astfel, nu m-am simțit copleșită de volumul de informații pentru Bac și am putut înțelege mai bine conținutul, bazându-mă pe învățarea logică în detrimentul memoratului. Cred cu tărie că pregătirea pentru acest examen se face pe tot parcursul liceului, în ultimul an urmând să adaugi câteva capitole. Istoria este singura probă care vizează doar tematica de clasa a XII-a. Eu am ales să susțin examenul la geografie ca a treia probă, descoperind în acest fel că primul subiect axat pe Europa face trimitere la materia clasei a X-a, de exemplu. Revenind la întrebare, mereu îmi voi face timp să citesc ce îmi doresc, deoarece în acest fel mă simt fericită și mă relaxez. Cărțile pentru Bac au fost pe placul meu, dar nu îmi pot limita orizontul cultural prin raportarea strictă doar la ele. De aceea citesc: clasici universali (Jane Austen, William Shakespeare, Franz Kafka etc), autori români (Mircea Eliade, Garabet Ibrăileanu, Mihail Drumeș) inclusiv contemporani (Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Corina Sabău, Doina Gecse-Borgovan, Cristina Andone), cărți de dezvoltare personală (Atomic Habits – James Clear) sau bisericești despre viața sfinților și lecturi în engleză sau franceză. Este adevărat că nu mai merg la atât de multe lansări de carte sau evenimente față de anii trecuți, dar pentru un an terminal voi spune că m-am descurcat bine…
Răspuns la întrebarea 3: Dacă aș putea da timpul înapoi, aș căuta pe cineva care să îmi spună să profit la maximum de această perioadă și să trăiesc din plin fiecare experiență după care nu voi mai fi aceeași persoană.
Răspuns la întrebarea 4: În ceea ce privește facultatea, am fost norocoasă, căci, de când am învățat să citesc, mi-am exprimat dorința de a mă face profesoară de română, deși, pe atunci, nu eram conștientă de tot ce presupune această profesie, dar cred că, de fapt, voi realiza doar când voi ajunge la catedră în fața elevilor ce provocări întâmpină un cadru didactic. Totuși, pe parcurs am încercat să experimentez alte domenii, am fost la Ziua Porților Deschise la mai multe facultăți, am făcut voluntariat, însă acestea doar mi-au plăcut, nu m-au pasionat. În prezent, îmi pregătesc dosarul pentru admitere, mă concentrez pe Bacalaureat, în special la limba și literatura română, și citesc tot ce prind.
Răspuns la întrebarea 5: Și la capitolul profesori am avut mare noroc, întrucât mi-au transmis importante lecții de viață, învățându-mă să fiu optimistă, să văd binele și frumosul din orice, să nu uit de mine, dar nici de ceilalți, să empatizez cu persoanele cu care intru în contact și să le ofer ceva din ce dețin eu, indiferent la ce nivel. Astfel, le sunt veșnic recunoscătoare, pentru că m-au format, nu doar informat ca să îl parafrazez pe Ion Barbu/Dan Barbilian în Sub constelația numerelor, elogiu adus profesorului de matematică din liceu, Ion Banciu. Cu siguranță, îi voi căuta în profesorii de la facultate, și ca viitor cadru didactic îi voi lua drept exemple.
Răspuns la întrebarea 6: Mă voi referi doar la disciplina pe care vreau să o predau și voi afirma că mi-ar plăcea să aloc câteva ore și pentru a discuta alte cărți care nu sunt în programă, dar reprezintă puncte de interes pentru elevi. La fel aș face și cu subiectele actuale din lumea literară.
Constantin Gabriel Grigore, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Răspuns la întrebarea 1: În general, viața unui licean care se pregătește pentru examenul de Bacalaureat este destul de ocupată cu activități specifice studiilor pentru aceste probe importante pentru viitorul nostru. Ne dorim cu toții să obținem note cât mai mari, așadar ne petrecem majoritatea timpului învățând, pentru că materia este abundentă și trebuie parcursă cu pași mici și constanți. Însă este esențial și timpul liber, pe care trebuie să îl alocăm pentru pauze de relaxare.
Răspuns la întrebarea 2: Consider că, deși materia pentru examen este amplă, ea lasă loc și pentru alte activități. Bineînțeles, mă axez pe studii, dar mă asigur să lucrez eficient ca să îmi rămână și timp liber pentru alte activități, precum să merg la concertele artiștilor mei preferați români, să asist la lansări de carte sau să parcurg lectura personală. Un exemplu mai concret este acela că, aproape în fiecare seară, înainte de a mă culca, citesc, uneori câteva pagini, alteori zeci, dintr-o carte pe care o am și vreau să o descopăr. Este o metodă foarte bună de a te relaxa și o recomand cu tărie în locul telefonului mobil.
Răspuns la întrebarea 3: Sunt o persoană care se adaptează ușor la situații și la oameni, așa că asta nu a fost o problemă pentru mine, nici măcar la începutul ciclului liceal. Un sfat pe care mi-aș fi dorit să îl aud însă, care poate fi și o lecție de viață, este că oamenii vin și pleacă. Este un lucru normal ca prietenii să se îndepărteze unii de ceilalți, iar uneori nu există un vinovat pentru asta, ci persoanele doar nu mai sunt compatibile. Cu toții ne schimbăm, mai ales în timpul anilor de liceu care sunt fundamentali pentru descoperirea sinelui, iar schimbările acestea aduc într-un final binele și ne permit să ne apropiem de adevăratele principii și idei după care ne ghidăm tot restul vieții. Așadar, este important de reținut că schimbările, deși produc acea frică de necunoscut, sunt spre bunăstarea noastră.
Răspuns la întrebarea 4: Pe parcursul anilor de liceu, m-am gândit la următorul pas în educația mea și am decis că mă voi înscrie la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. Din fericire, la această facultate nu există examen de admitere, așa că mă concentrez să obțin note cât mai mari la examenul de Bacalaureat.
Mă pregătesc pentru acesta, în primul rând, prin organizarea timpului meu, astfel încât să existe un echilibru între studii și activitățile mele preferate de relaxare. De asemenea, îmi aleg o serie de lecții pe care îmi doresc să le învăț în fiecare săptămână, adică să împart materia în diferite segmente pe care le parcurg pe rând, pentru a evita acel sentiment de copleșire.
Răspuns la întrebarea 5: Două lucruri foarte importante pe care l-am învățat de la profesorii mei este să am încredere în mine și să nu îmi fie teamă de greșelile pe care le fac, pentru că din ele rezultă experiență. De asemenea, am învățat să apreciez mai mult munca pe care aceștia o depun zi de zi, deoarece nu este deloc ușoară această meserie dacă este practicată corect.
Răspuns la întrebarea 6: Sunt conștient că există un plan care trebuie respectat de orice profesor, dar, dacă aș fi eu unul, i-aș încuraja pe elevi să își dezvolte gândirea critică prin diferite discuții la clasă, pe subiecte mai cunoscute sau mai puțin cunoscute de ei, pentru a le da oportunitatea să se informeze. De asemenea, aș opta pentru dezvoltarea creativității prin propuneri de concursuri sau de evenimente care i-ar interesa și prin care pot evolua și învăța.
Denise Alexandra Samoilă, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Răspuns la întrebarea 1: Pentru mine, experiența examenului de Bacalaureat a fost una interesantă. De la bun început am știut cum să mă organizez și mi-am făcut un program organizat pe săptămâni pentru a putea reține toată materia într-un timp limitat. Într-adevăr, este obositor să lucrez tot timpul și să încerc să nu mă abat de la programul pe care îl am, însă visul pe care mi l-am creat pentru viitor doar prin muncă se va îndeplini.
Răspuns la întrebarea 2: Da, am avut timp și pentru activități care îmi generează plăcere. Pot spune ca am încercat de multe ori să mă relaxez prin a citi ceva ce îmi place sau pentru a mă documenta despre un domeniu de care sunt pasionată. De asemenea, am ieșit de multe ori afară u prietenii, la lansări de carte și la concerte alături de familie. Este important ca fiecare elev să se recreeze alături de părinți și prieteni pentru a nu eșua din cauza efortului depus.
Răspuns la întrebarea 3: Cred că cel mai important este să fii conștient că nu trebuie să te schimbi pentru a fi acceptat într-un grup. Trebuie să fii tu însuți și să îți cunoști idealurile pentru a nu te îndepărta de ele ca să poți avea prieteni. De asemenea, ar trebui să fii respectuos cu profesorii și să îți clădești o relație frumoasă cu aceștia, să înveți pentru tine și să conștientizezi că acest lucru îl faci pentru tine și pentru a te simți apoi împlinit că ai reușit.
Răspuns la întrebarea 4: Am decis din copilărie că îmi doresc să urmez Facultatea de Litere. Pasiunea aceasta pentru literatură a provenit din familie, de la mama mea și bunica, dar și de la profesoara de română de la liceu care mi-au deschis universul, mai ales spre literatura română, dar și pentru cititul în timpul liber. Având în vedere că la facultatea pe care îmi doresc să o urmez se intră cu nota obținută la Bacalaureat, nu mă stresez foarte tare din cauza admiterii, însă îmi doresc foarte mult să obțin la Bac note bune pentru a fi liniștită și sigură pe acest drum.
Răspuns la întrebarea 5: Cred că majoritatea profesorilor m-au învățat câte ceva în acești ani de liceu. Am învățat să nu mai fiu emotivă când prezint un proiect și să fiu încrezătoare. De asemenea, am descoperit cum să fii un lider și să poți să ai răbdare cu toată lumea, cum să accepți critici, chiar dacă sunt neplăcute. Am aflat cum să mă comport atunci când lumea nu este de acord cu mine, fără a mă supăra, și să accept și perspectivele diferite de viață.
Răspuns la întrebarea 6: Consider că, dacă aș fi în spatele catedrei, aș încerca să fac fiecare lecție captivantă, interesantă pentru a stârni curiozitatea și interesul copiilor. Mi-aș dori să-i încurajez să își exprime pe deplin sentimentele și părerile despre subiectele abordate la ore fără a fi emoționați. De asemenea, mi-aș propune ca fiecare elev să aibă un drum pe care să și-l contureze așa cum dorește, iar eu să îi pot susține și să îi pot încuraja în urmarea acestuia. Aș pune accent pe creativitate, descoperire de sine și dezvoltare personală.
Ana Cosac, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”
Răspuns la întrebarea 1: Ca orice perioadă a vieții, vine cu responsabilități, provocări și experiențe noi. Uneori pare a fi totul o rutină monotonă: mă trezesc, merg la liceu, meditații, mă întorc acasă, îmi fac temele, învăț, mă culc. Mă trezesc, merg la liceu, meditații, mă întorc acasă, îmi fac temele, învăț, mă culc. Mă trezesc, merg la liceu… și ciclul se repetă săptămână de săptămână. E greu să îți mai găsești timpul pentru ieșiri cu prietenii, așa cum făceai în anii precedenți, și te pierzi în promisiuni de genul „Ne vedem săptămâna viitoare” sau: „O să încerc să îmi fac timp în weekend”, afirmații care de multe ori rămân doar un ecou al promisiunilor tale. Pare că timpul este împotriva ta, indiferent de ce ai face, și rămâi blocat undeva între „Abia aștept să se termine liceul” și: „Mi-aș dori să pot fi din nou clasa a IX-a”, însă acest lucru nu este posibil. Clasa a XII-a are un impact puternic asupra realității, iar încetul cu încetul îți dai seama că este sfârșitul copilăriei și începutul vieții de adult. Este momentul în care trebuie să îți alegi o facultate pe care să o urmezi în anii care vor defini persoana care vei deveni, este anul rememorării amintirilor – bune sau rele –, dar este și anul în care îți pui cele mai multe întrebări: „Cum să iau toate aceste decizii când încă mă simt ca un copil?”, „Dacă nu o să îmi placă facultatea pe care o aleg?”, „Dacă nu o să iau o notă mare la Bac?” și multe alte întrebări care par a nu avea niciun răspuns.
Răspuns la întrebarea 2: Obiectivele mele principale în clasa a XII-a sunt examenul și admiterea la facultate, iar din păcate îmi găsesc foarte rar timp să ies, însă am prieteni care au programul de așa natură încât pot să își ocupe timpul cu ieșiri în oraș săptămânal. Pentru mine, cel mai greu este să mă axez pe activitățile care îmi fac plăcere. De fiecare dată când mă concentrez pe ce îmi doresc să fac în timpul liber, mă cuprinde gândul că în acel interval aș fi putut exersa pentru examen sau pentru admiterea la facultate, iar mintea mea mă convinge că un moment de pauză este, de fapt, un pas către eșec. Cred că aceasta este o problemă cu care mulți elevi se confruntă din cauza stresului generat de un examen important.
Răspuns la întrebarea 3: Este important să rămâi autentic, deoarece liceul te va schimba inevitabil. Vei cunoaște tot felul de persoane și îți vei face prieteni noi, vei râde, vei plânge, te vei distra, vei fi dezamăgit, vei suferi și vei evolua. La sfârșitul celor patru ani, totul se va rezuma la momentul în care te îndrepți spre podiumul unde îți este înmânată diploma și ești declarat absolvent. În acele clipe, în care vei păși încrezător cu gândul la viitor, timpul se va opri și vei fi doar tu: tu copilul din a IX-a, tu adolescentul din a X-a, tu elevul din a XI-a și tu adultul din a XII-a. Tu în toate variantele tale, care se vor suprapune pentru o clipă, trăind împreună un unic moment de bucurie.
Răspuns la întrebarea 4: Facultatea pe care o voi urma va fi Facultatea de Arhitectură, iar pentru aceasta, urmez cursuri de desen tehnic încă din clasa a XI-a. De multe ori, timpul pe care îl dedic pentru pregătire îmi îngreunează procesul de învățare pentru Bac, deoarece numărul mare de ore pe care îl petrec desenând – atât la atelier, cât și acasă – este esențial. Deși este un domeniu aparte, este foarte solicitant și necesită o pregătire amplă profesională, dar mai ales psihică.
Răspuns la întrebarea 5: Modul în care te prezinți are un mare impact asupra celor din jurul tău. Nu mă refer doar la modul în care te exprimi, ci și la aspectul fizic, la gingășia mișcărilor și la atenția la detalii, care fac diferența.
Răspuns la întrebarea 6: Aș încerca să îmi aduc aminte că și eu am fost la rândul meu un copil, apoi un adolescent. Cred că mulți profesori uită uneori cum se simțeau când erau elevi și se înstrăinează de aspirațiile pe care le aveau la începutul meseriei. Din fericire, pe parcursul anilor, am avut parte de profesori dedicați, iar influența pozitivă pe care au avut-o asupra mea a făcut diferența.
Maia Pripis, clasa a XII-a, Colegiul German „Goethe”, București
Răspuns la întrebarea 1: Puțin atipică, spus concis. Sunt elevă la clasa specială a Colegiului German „Goethe” din Bucureşti, ceea ce automat îmi oferă oportunități de care puțini elevi au parte. Programa germană de care profităm eu și colegii mei constă în anumite materii predate exclusiv de profesori nemți, precum germana, istoria și matematica. În acest sens, dăm atât Bacul nemțesc, precum şi unele probe din cel românesc, ceea ce reprezintă un efort sporit. Bacul german – numit Abitur – l-am dat deja în februarie, ceea ce ne relaxează şi ne stresează deopotrivă, noi neavând rezultatele finale. Aşadar, ne mai rămân probele orale din iunie și proba scrisă la limba şi la literatura română în mai.
Acum, că v-am oferit un context, voi răspunde la întrebarea propriu-zisă. Am un program destul de încărcat, încercând să balansez viața socială, academică şi pasiunile mele deopotrivă. În fiecare zi îmi fac un plan bine stabilit care să prioritizeze materia ce trebuie parcursă (Ex: Temă şi viziune Baltagul) şi temele pe care le primesc de la profesorii nemţi (Ex: Analiza perspectivelor politice din anul 1970). De asemenea, încerc să fac o plimbare zilnic, fie pe străzi retrase cu case vechi, impunătoare, fie în parcul Văcăreşti. Mă ajută să îmi mențin echilibrul şi contactul cu ceea ce mă înconjoară.
Răspuns la întrebarea 2: Am timp, însă limitat. Aş minţi dacă aş afirma că nu am ratat niciun eveniment sau am refuzat ieşiri cu prietenii ca urmare a studiului pentru examen. Cu toate acestea, cred într-un echilibru. Nu sunt de acord cu ideea de a renunța la timpul meu liber în favoarea şcolii, căci sunt foarte axată pe propria mea persoană şi pe pasiunile mele. Îmi plac muzica, literatura, politica şi istoria, fapt pentru care încerc să ajung cât mai des la dezbateri politice, cercuri sau discuţii literare şi concerte. Totodată, deşi mi-am propus să citesc mai mult, reuşesc cu greu, deoarece sunt adesea obligată să pun operele de Bac pe primul plan.
Răspuns la întrebarea 3: Ce-i drept, în clasa a IX-a eram foarte speriată. Mă neliniştea mediul nou în care aveam să învăț, colegii, profesorii şi absenţa planurilor. Este necesar să menţionez că fricile mele nu s-au adeverit. Acum ştiu că este normal să nu mă cunosc în totalitate la orice vârstă, mai ales în adolescenţă. Toată viața este o descoperire continuă a sinelui, pe care îl căutăm confuz, învățând din greşeli. Aşadar, dacă aş fi avut şansa de a vorbi cu fata anxioasă de 14 ani, i-aş fi spus să îşi pună sănătatea fizică şi mentală pe primul loc. În acest sens, este esențial să ne împărțim timpul conform priorităţilor noastre şi să spunem nu când este cazul. O notă proastă se poate îmbunătăți, la fel şi o prietenie, important este să ne ascultăm nevoile.
Răspuns la întrebarea 4: Am decis să merg pe domeniul Facultății de Drept din Berlin (Humboldt Universität) şi intenţionez să mă specializez pe drepturile omului şi pe drept internațional. A fost o alegere grea, căci o consecinţă a studiului legislaţiei germane este imposibilitatea de a munci în România. Îmi asum acest risc totuṣi şi merg mai departe. 🙂 Din punctul de vedere al procesului de admitere, pot spune că nu este unul complicat. O notă bună la examen şi o multitudine de activități extracurriculare pot asigura intrarea mea la facultate. Astfel, scopul meu acum este să am rezultate mulțumitoare la Bac şi să primesc o bursă internațională care să mă sprijine financiar.
Răspuns la întrebarea 5: Sincer vorbind, nu ştiu cine aş fi fost astăzi fără ajutorul şi susţinerea profesorilor mei. În cadrul orelor interactive pregătite de ei mi-am cultivat atât spiritul critic, cât şi interesul pentru literatură şi filosofie. Apreciez că datorită analizei perspectivelor istorice şi dezbaterilor pe teme actuale – cum ar fi determinismul, autonomia proprie şi psihologia oamenilor – am învățat să judec nuanțat şi mi-am dezvoltat simțul civic. Am realizat că fiecare consecință are un motiv, fiecare strat un substrat. De asemenea, în urma încurajărilor continue ale profesorilor de a ne exprima opinia, mi-am dat seama că părerea mea contează şi că implicarea mea în probleme sociale are o relevanță anume. Prin urmare, am dobândit încrederea în mine, necesară pentru a fi activă în domeniile care mă pasionează şi a-mi face vocea auzită.
Răspuns la întrebarea 6: Dacă m-aş afla în ipostaza de profesor, aş face lucrurile puţin diferit. I-aş asculta pe toți elevii, indiferent de cât de bine sau nu se exprimă. I-aş trata pe toți la fel şi i-aş încuraja să se axeze pe ce le place, nu neapărat pe materia mea. De altfel, mi-aş preda materia într-un mod cât mai interesant, în care fiecare elev să fie încurajat să gândească pentru sine, pentru că este OK să avem perspective diferite, cât timp ştim şi să le susţinem. Totodată aş discuta subiecte relevante pentru zilele noastre, probleme aplicate, ca tinerii să poată observa şi singuri importanţa fiecărei materii în viaţa de zi cu zi. Cu toate acestea, sunt conştientă că este nevoie de o reformă crasă în sistemul nostru de învățământ. Profesorii trebuie să scape de programa şcolară strictă, demodată, pentru a avea libertatea de a preda creativ şi a-şi regăsi pasiunea pentru educație.
Greta Plăiașu-Cozan
Elevă, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Teodora Păun
Elevă, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Constantin Gabriel Grigore
Elev, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Denise Alexandra Samoilă
Elevă, clasa a XII-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu”
Ana Cosac
Elevă, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”
Maia Pripis
Elevă, clasa a XII-a, Colegiul German „Goethe”, București
