Profesoara Mirela Tanc e deținătoarea unui lung șir de premii internaționale: a fost nominalizată în „Top 50 GLOBAL TEACHER PRIZE 2021”, un fel de Nobel al Educației, organizat de Fundația Varkey în onoarea profesorilor care au adus o contribuție remarcabilă în profesia lor, distinsă cu meritul de Cavaler în Ordinul pentru învățarea la Palatul Cotroceni oferit de Administrația Prezidențială, Global Edu Leader Award 2021, Digital Teacher Award 2021, câștigătoarea selecției naționale pentru bune practici în școala gimnazială „Creatori de Educație”, organizată de Ministerul Educației Naționale (2019), este speaker și curator TEDx, SuperTeach facilitator. A apărut în Top 100 de femei de succes 2022, al Revistei Capital, și este ambasadoare în numeroase organizații dedicate educației (Global Teacher Award, Hundred ACADEMIA, Global Educational Conference Network).
Cred că fiecare etapă a învățământului are rolul și importanța ei. Noi, la gimnaziu, ne construim «casa cunoștințelor» pe temelia pusă de doamnele învățătoare la ciclul primar, cei de la liceu, pe munca noastră deopotrivă. Deci, ne ajutăm unii pe alții pentru reușita elevilor noștri.
Provocările cu care mă confrunt în școală, zi de zi, sunt hârtiile, pregătirile suplimentare pentru olimpiade, concursuri, pregătirea remedială, cu… multe. Nu îmi place birocrația, nu îmi plac hârtiile, organizez activități, dar urăsc să justific prin documente tot ce fac. Din păcate, dacă nu ai hârtii, nu ai făcut nimic.
Cu ce îi atrag pe elevi la ore, ce are special felul în care predau copiilor, care sunt beneficiile imediate pe care le văd în activitatea cu ei?
Le captez atenția cu lecții de viață, cu muuuulte materiale noi, actuale, pe placul lor, cu faptul că îi ascult, îi valorizez și le ofer o voce… Cu lecții în care integrez pasiunile elevilor, indiferent de domeniu. Pentru mine este o provocare continuă să găsesc conexiuni între lucruri (aparent) incompatibile. Sunt arhicunoscute metodele mele prin care îi apropii pe elevi de citit.
Cred că pandemia a schimbat pentru totdeauna modul de predare și, totodată, de pregătire a profesorilor care trebuie să-și adapteze metodele la noi condiții. Consider că tehnologia poate fi aliatul profesorilor pentru a-i determina pe elevi să învețe, numai că trebuie să știi cum să o utilizezi. Folosesc mult interactivitatea, pentru că altfel copiii sunt plictisiți de un monolog de 50 de minute. Ei nu au răbdare să vizioneze un videoclip de câteva minute, darămite să ne asculte pe noi monologând. Trebuie să ne conectăm cu ei și evident să ne adaptăm la clasă. Când simt că ceva nu e bine, că nu avem rezultatele așteptate, mă opresc din ceea ce fac și mă reinventez. Cum? Urmărindu-mi elevii. Ce fac? Ce le aduce bucurie și stare de bine? (și pot folosi la școală…) Așa am descoperit că le place să se joace, am văzut cu cât patos joacă, cum se iau la întrecere între ei și cum se bucură de rezultat. Atunci mi-am propus să fac tot posibilul să folosesc aceste strategii în predarea mea.
Concret, am pornit de la o idee, apoi a urmat altă idee și tot așa până am ajuns la o metodă care astăzi se folosește la nivel global. Am făcut numeroase cursuri pentru că nu știam de unde să încep, am făcut cursuri de gamificare, am urmat traininguri pentru a deveni cât mai bună în a-mi angaja și motiva elevii să învețe. Am ales resurse de top, actuale care să li se pară cât mai potrivite.
Beneficiile constatate pe termen scurt și pe termen lung sunt: creșterea angajamentului elevilor, stimularea gândirii critice și a gândirii creative, rezolvarea de probleme și dezvoltarea inteligenței emoționale, adică exact o mare parte dintre abilitățile cerute azi pe piața muncii.
Top 3 direcții urgente în care predarea limbii române are nevoie să se îndrepte – așa cum le văd eu în activitatea de zi cu zi
- Mai puține schimbări într-un timp
- Sincronizarea programei de limba și literatura română cu alte materii (de exemplu, cu limbile străine). E inadmisibil să învețe mai întâi la o limbă străină o noțiune gramaticală și apoi în limba maternă.
- Reguli/precizări clare ale ministerului la corectarea la Evaluarea Națională (pentru o corectare unitară și pentru a avea mai puține contestații).
Evident că m-am poticnit, că m-am lovit de un zid din partea unor colegi. Din păcate, sunt în continuare dascăli care cred că asta nu e învățare, că ceea ce fac eu nu este școală, că e pierdere de vreme, că școala se face doar cu creta și tabla, doar cu muncă serioasă și atât. Apoi tot aceiași dascăli se plâng că elevii de azi nu mai învață etc.… lamentările tradiționale. Dar antidotul la aceste lamentări este să găsești soluții la problemele cu care te confrunți. Eu am acționat și, din punctul acesta de vedere, sunt un profesor mulțumit pentru ceea ce am reușit. Omul sfințește locul, e ușor să ne plângem și să nu facem nimic.
Nivelul minim de cunoștiințe de bază pe care să le aibă un elev la final de clasa a VIII-a:
Nivelul minim de cunoștiințe al absolventului de gimnaziu derivă din cele opt competențe-cheie:
- competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
- competența în multilingvism;
- competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie;
- competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
- competența personală, socială și de a învăța să înveți;
- competența civică, juridică și de protejare a mediului;
- competența antreprenorială;
- competența de sensibilizare și exprimare culturală. Cred că noi, profesorii de limba și literatura română, avem un rol esențial în a identifica și dezvolta atributele prioritare din profilul de formare al absolventului de gimnaziu: comunicativ – creativ – reflexiv – colaborativ – prospectiv – autonom – rezilient – responsabil – etic.
Manualele de limba și literatura română de azi sunt concepute în așa manieră, încât să acopere cât mai mult din toate cele 8 competențe.
În sarcina noastră cade deopotrivă formarea lor academică, dar și formarea caracterului acestora.
Cum mă ajută experiența internațională și recunoașterile primite?
Am devenit o voce în educația națională și globală, lucru sesizat prin solicitarea și participarea profesorilor la cursul pe care îl susțin: NOUL NORMAL (la care se epuizează rapid locurile), unde participanții doresc să afle secrete ale reușitei profesionale, cum să se conecteze cu elevii lor, cum să le capteze atenția, cum să îi încurajeze, cum să le descopere abilitățile și aptitudinile, cum să abordeze pozitiv comportamentele dificile, despre învățarea activă, despre oferirea de feedback/feedforward, cum să facem din elevii noștri parteneri, despre folosirea unui limbaj pozitiv, cum facem față stresului, furiei, nevoilor și schimbărilor din viața noastră, provocări legate de managementul clasei, despre strategii de motivare integrată care duc la performanță, reîntoarcerea la valori, factori care susțin creșterea motivației elevilor de implicare în procesul de predare- învățare, demontarea unor mituri de genul: nu pot/nu mă pricep la tehnologie/nu am timp/elevii mei nu merită etc.
Am bucuria să fi format deja mii de dascăli români și străini, fiindcă am fost invitată să susțin cursul și în străinătate.
Mă simt onorată și copleșită de prea multă atenție care mi se oferă. Este clar că recunoașterea primită (inițial la nivel internațional, apoi în România, lucru oarecum atipic) mi-a adus, îmi aduce și îmi va aduce în continuare numeroase invitații să susțin activități, ateliere de formare cu elevi și cu profesori, conferințe, discursuri, cursuri de formare în țară și în străinătate. Am făcut-o deja în Singapore, Portugalia, UK, Maldive, Dubai, Jamaica și Kazahstan, – urmează SUA în curând – extraordinar de apreciate, în care împărtășesc metoda mea inovatoare de predare. Am fost invitată să fiu ambasador al mai multor organizații educaționale globale de prestigiu pe care le reprezint cu mândrie în lume. Am fost invitată să fiu una dintre vocile globale care apar în cartea Fєmєilє carє conduc (carte în lucru), scrisă de autoarea Anila Bukhari, în calitate de „femeie remarcabilă care face o diferență în lumea noastră.”
Am conștientizat că am devenit o persoană publică și sunt atentă la tot ce ține de mine, de aparițiile mele publice, de colaborările pe care le accept.
Mă bucur de o atenție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, fiindcă aduce cu sine și minusuri, unul fiind că nu mai am suficient timp pentru familia mea.
Valorile care vor salva educația în viitorul apropiat
Bunătatea, iubirea, lectura, familia, creativitatea, protecția mediului, perseverența, onestitatea, responsabilitatea, … și lista poate continua… Îi invit pe cititori să o completeze cu propriile valori.
Educația românească formează viitori adulți pentru economia viitorului?
Doar de noi, de dascăli, depinde să adăugăm, acolo unde lipsesc din programă, teme adaptate realităților zilelor noastre, să reformulăm noțiunile din programă, dar, în primul rând, să știm noi care sunt meseriile viitorului. Recomand ghidul creat de INACO, al cărui coautor sunt și eu: https://inaco. ro/wp-content/uploads/2023/11/ GMV-6_16-nov-2023.pdf
Mirela Tanc
Profesoară de Limba română, Școala Gimnazială „Oltea Doamna”, Oradea
