Interviu realizat de Daniela Palade Teodorescu
Mirela Stana e jurnalistă la Societatea Română de Radiodifuziune de 30 de ani, timp în care s-a ocupat, în principal, de domeniul educației. De-a lungul carierei, a realizat numeroase emisiuni radiofonice – „Reforma Învăţământului Românesc pe înţelesul tuturor”, „Şcoala pe uliţă”, „Clasa de părinți”, iar de aproape 10 ani, face parte din echipa de realizatori a emisiunii IClasă.
Cum se vede educația de la pupitrul emisiunii IClasă?
Uneori se vede ca o fată frumoasă, precum Ileana Cosânzeana. Alteori, precum fata babei, cea urâtă și balcâză.
Învățământul românesc este unul al extremelor, cu elevi care ne reprezintă cu succes în cele mai mari competiții internaționale, dar și cu elevi care, ajunși la finalul gimnaziului, nu știu să scrie și să citească, să înțeleagă un text. Găsești școli unde ți-e mai mare dragul să intri, unde totul, de la culoarea pereților, dotări și starea de spirit a elevilor și a profesorilor sunt de admirat, dar la polul opus sunt școli încremenite în timpuri trecute, cu mobilier vechi, materiale didactice ponosite și prăfuite, unde elevii sunt triști, obosiți de la muncile din gospodărie, derutați și speriați de un viitor incert, școli unde niciun profesor nu dorește să vină să predea.
Se întrevăd și insule de speranță. Școli care derulează proiecte cu finanțare pentru dotări, pentru pregătirea profesorilor, pentru mobilități pentru elevi și profesori. Directori inimoși, de școli mici, care vor pentru elevii lor un viitor mai bun decât au avut părinții lor. Comunități care au grijă de copiii lor, care se îngrijesc de școală.
Teme, oameni, povești pe care nu le poți uita
Am făcut multe emisiuni despre copiii rămași singuri sau în grija bunicilor, cu părinții plecați în străinătate.
Cazuri cutremurătoare de copii care nu-și vedeau părinții cu anii sau îi vedeau doar pe ecranul telefonului mobil. Care trăiau în permanență cu dorul de mamele și tații lor.
Situația mamelor minore este iar un subiect sensibil. Copii cu copii, aflați sub presiunea societății, care îngroașă rândurile celor care abandonează școala.
Am avut invitați în emisiune directori de școli care au făcut o adevărată revoluție în școlile și liceele lor. Care au accesat fonduri de sute de mii de euro.
Am cunoscut profesori care se duceau la școală cu sendvișuri în geantă, pentru a le împărți elevilor care nu aveau pachețel de acasă, pentru că familia era prea săracă să poată suporta și această cheltuială. M-au impresionat și întâlnirile organizate între elevi din licee din orașe mici și scriitori invitați care veneau și le citeau din operele lor și care apoi răspundeau întrebărilor copiilor. La finalul acestor întâlniri aceștia exclamau: „Nimeni nu a stat de vorbă cu noi, așa cum ați făcut-o dumneavoastră (scriitorii)!” Nevoia aceasta a tinerilor de a fi ascultați!
Mă impresionează întotdeauna părinții copiilor cu deficiențe sau neurodiverși, cu câtă tenacitate luptă pentru drepturile copiilor lor.
În general, sunt memorabile poveștile oamenilor care reușesc să depășească obstacole grele pentru a-și atinge visurile, care se încăpățânează să-și urmeze chemarea.
Top 5 direcții urgente în care educația are nevoie să se îndrepte – așa cum le-ați desprins din discuțiile cu invitații dumneavoastră
- pregătirea profesorilor;
- dezvoltarea de abilități practice și competențe necesare pentru integrarea pe piața muncii și relansarea învățământului profesional și tehnic;
- regândirea învățământului din mediul rural. Educația trebuie să fie accesibilă pentru toți, indiferent de statutul social, economic sau geografic;
- programe de învățare actualizate în concordanță cu vremurile pe care le trăim, dar și cu viitorul;
- formarea gândirii critice la elevi.
Valorile care vor salva educația în viitorul apropiat
Viitorul educației va depinde mult de adaptarea la schimbare.
Educația trebuie să încurajeze capacitatea de a analiza și evalua informațiile, precum și abilitatea de a rezolva probleme complexe. Într-o eră a bombardamentului de informații, abilitatea de a filtra și de a interpreta corect informațiile va fi o competență esențială. Într-o lume într-o continuă schimbare, creativitatea va deveni de bază. Lucrul în echipă este important. Educația viitorului va trebui să-i pregătească pe elevi să învețe continuu și să se adapteze schimbărilor, chiar și după ce își termină studiile formale. Educația viitorului va trebui să pună un accent mai mare pe dezvoltarea unui comportament responsabil față de planetă și comunități. Pe măsură ce tehnologia va continua să joace un rol major în economie, competențele digitale vor conta din ce în ce mai mult. Etica și responsabilitatea în folosirea tehnologiei nu vor putea fi neglijate. Să avem în vedere că inteligența artificială își face repede prezența în orice domeniu.
Educația românească și economia viitorului
Educația românească se află într-un proces continuu de adaptare la schimbările economice și tehnologice, dar în multe cazuri nu este încă pregătită să formeze viitori adulți pentru economia viitorului. Există câteva aspecte esențiale care trebuie abordate pentru ca sistemul educațional din România să formeze adulți capabili să facă față cerințelor economiei viitoare.
Sistemul educațional românesc este încă centrat pe memorare și pe pregătirea pentru examene mai degrabă decât pe dezvoltarea abilităților necesare în viața personală și profesională.
Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră. De aceea, educația digitală ar trebui să fie integrată la toate nivelurile de învățământ din România. Deși au existat progrese în învățământul online și în dotarea cu tehnologie, încă există disparități semnificative între școlile din mediul rural și cele din mediul urban, ceea ce poate limita accesul echitabil la resurse educaționale moderne. Mulți absolvenți se confruntă cu dificultăți la angajare, întrucât abilitățile dobândite în școală nu corespund întotdeauna cu cerințele angajatorilor. Să nu uităm de educația antreprenorială, dar nici de cea financiară – acestea ar trebui integrate mai mult în educație. Multe dintre meseriile viitorului ne sunt necunoscute. Astfel, trebuie să învățăm continuu, pe tot parcursul vieții. În prezent, sistemul educațional din România pune mult accent pe educația formală, însă ar trebui să existe mai multe inițiative care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a ne adapta constant la schimbările economice și tehnologice.
Despre planurile-cadru din învățământul liceal – din perspectiva profesorilor și decidenților
Schimbarea planurilor-cadru pentru liceu este necesară din mai multe motive. Ele țin cont de evoluția societății, cerințele pieței muncii și nevoia de a răspunde provocărilor educaționale contemporane.
Planurile-cadru trebuie să reflecte aceste schimbări, pentru a naviga într-o lume digitală, globalizată și tehnologizată. Planurile-cadru trebuie să fie ajustate pentru ca elevii să fie pregătiți pentru noile cerințe ale pieței muncii și pentru a învăța competențe care sunt în continuă schimbare (de exemplu, gândire critică, abilități digitale, rezolvare de probleme).
Pe lângă cunoștințele specifice domeniilor de studiu, este important ca elevii să învețe și abilități transversale (soft skills), cum ar fi comunicarea, colaborarea, managementul timpului, leadershipul sau adaptabilitatea. Aceste abilități sunt din ce în ce mai apreciate atât în educație, cât și în carieră.
Schimbarea planurilor-cadru poate contribui la o predare mai modernă și la folosirea unor metode de învățare mai eficiente. De asemenea, se poate pune accent pe educația incluzivă și pe combaterea inegalităților educaționale. Sistemele educaționale din alte țări au evoluat, iar România trebuie să se alinieze la standardele internaționale în ceea ce privește educația liceală. Modificarea planurilor-cadru poate ajuta la crearea unei educații comparabile la nivel global, care să îmbunătățească competitivitatea tinerelor generații.
Mirela Maria Stana
Jurnalistă la Societatea Română de Radiodifuziune de 30 de ani, timp în care s-a ocupat, în principal, de domeniul educației. De-a lungul carierei, a realizat numeroase emisiuni radiofonice –„Reforma Învăţământului Românesc pe înţelesul tuturor”, „Şcoala pe uliţă”, „Clasa de părinți”,iar de aproape 10 ani, face parte din echipa de realizatori a emisiunii IClasă
